Exteriorul, instrument de decodificare a interiorului

Publicat de
  • Dacă mediul tău pare împânzit de moarte, e de fapt propria frică de moarte proiectată pe un ecran mai amplu, în care rolul principal revine morții.
  • Dacă te marchează cazurile de boală din jur, e pentru că ție îți e frică de boală și îți canalizezi toată energia pe identificarea acestor cazuri.
  • Dacă nu te simți iubit, e pentru că tu nu te iubești… și dacă tu nu te iubești, înseamnă că habar nu ai ce e aia și mai mult ca sigur nu ai receptorii necesari pentru a primi iubirea altcuiva.
  • Dacă te simți frecvent judecat și pus la zid, e pentru că tu o faci neîncetat cu tine și cu ceilalți.
  • Dacă ai parte de șefi autoritari, e pentru că e în tine și bucata aceasta.

 

Când tot ce văd în exterior e negativ, este pentru că interiorul meu este fundamentat pe lipsă și pe negativ. Când iubirea, acceptarea, iertarea etc. nu sălășluiesc în interiorul meu, nici mediul în care mă mișc nu poate fi altfel… pentru că nu aș avea habar ce să fac cu toate acestea.

Mediul în care îți duci viața este un bun indicator pentru munca pe care ai făcut-o până în prezent în interiorul tău. Iar pentru a avea acces la tine cel autentic trebuie să vezi ce se oglindește în fața ta, să te confrunți cu fiecare umbră pe rând. Cu fiecare umbră adusă în lumină, dispar de pe corpul tău energetic ventuzele care permiteau conectarea cu astfel de oglindiri.

Universul are o putere uimitoare de a aduce în viața noastră exemple, situații sau conjuncturi care să ne ajute să facem lumină la interior, căci acesta este de fapt scopul vieții: să ne cunoaștem, să ne descoperim armonia, pentru a vibra la unison cu Universul. Ce face minunat Universul este să ne pună în fiecare clipă față în față cu noi, cu ceea ce nu vrem să vedem din noi, pentru a ne elibera. E drept că munca noastră e tare dificilă. Să ajungi să înțelegi că nu celălalt e problema e un mare salt în conștiință. A-l vedea pe celălalt ca fiind un mare învățător, un ghid, în timp ce rănile tale sângerează, reprezintă, în esență, o formă de dizolvare a conexiunilor nesănătoase, aceasta fiind condiția de bază pentru reconstruirea relației cu tine și cu celălalt pe fundamente din ce în ce mai sănătoase, mai autentice.

Sunt sigură că ți se întâmplă frecvent să observi cum ceea ce te macină în interior este proiectat în exterior. Sunt sigură că te întâlnești cu persoane care se confruntă cu situații similare celor trăite de tine. Sunt sigură că te surprinde acest aspect. Acesta este cel mai simplu exemplu de oglindire. Și, de regulă, ne oprim cu raționamentul în această etapă: și celălalt se confruntă cu ce mă confrunt eu, așadar nu e nimic în neregulă cu mine – pentru că aceasta este una dintre cele mai mari frici pe care le avem. Toată lumea trece prin asta! De fapt, ce ne lipsește este exercițiul conectării interiorului cu exteriorul pentru că nu ne-a învățat nimeni sau pentru că nu ne-am dat niciodată timp pentru a înțelege cum și ce comunică, de fapt, cele două.

Dacă suntem nefericiți și ni se pare că mediul în care trăim e o realitate prea urâtă, e momentul să începem să ne întrebăm de ce e așa. Noi atragem o anumită energie, compatibilă cu energia pe care o emitem. Așa că, dacă nu ne place ce primim, e momentul să vedem ce din noi hrănește asta. E ceva din noi care rezonează cu realitatea urâtă și avem senzația că exteriorul ne este potrivnic.

Ce trebuie să facem este să învățăm să utilizăm acest instrument – legea oglindirii – și să vedem ce indicii ne oferă pentru a ști ce anume din interior trebuie cercetat, înțeles, integrat.

A lucra cu legea oglindirii presupune un efort de sinceritate. Noi am învățat că e frumos să adoptăm anumite comportamente și că e urât să ne abatem de la reguli. Așa că cei mai mulți dintre noi ajungem să fim buni actori și să mimăm excelent bunătatea, acceptarea, iertarea, cooperarea etc. În realitatate noastră, însă, toate implică condiționări și par să fie lipsite de substanță – pentru că ele există fără să fi fost de fapt experimentate. Întreabă-te cu câtă bunătate, blândețe, acceptare, te tratezi tu pe tine. Sunt sigură că răspunsul tău (cel autentic) va fi că mai deloc.

„Pot să le găsesc celorlalți 1.000 de explicații. Mie, nici măcar una!” – îți sună cunoscut?

Și dacă nu ai experimentat tu cu tine, cum poți crede că le dai celorlalți ceva autentic? Și mai mult: dacă nu ai experimentat tu cu tine, de unde știi ce să ceri și cum se simte să receptezi acel ceva. În spatele bunătății, acceptării, iertării, iubirii pe care o afișezi față de ceilalți se ascunde, de cele mai multe ori, un maldăr de furie și frustrare, pentru că joci un rol pe care nu îl înțelegi profund și, astfel, dezbraci de valoare și bunătatea, și iubirea, și iertarea etc. Noi oferim mai degrabă mecanic toate acestea. Iar în fiecare clipă în care nu suntem autentici, „câștigăm” la capitolul furie și frustrare.

Și capitolul furie se consolidează și mai bine în momentul în care apare în viața noastră o persoană care ne displace, care ne irită, care are acel ceva ce ne scoate din minți. În această situație, celălalt nu face decât să oglindească o bucată din noi pe care ne încăpățânăm să nu o vedem, să nu o acceptăm. Utilizând oglindirea avem acces la Umbrele noastre. E mult mai ușor să vezi ceva ce nu îți place în celălalt.

Dar tu, cel care tânjești după autentic, poți să alegi să lucrezi cu toate aceste oglindiri ale tale. În toate situațiile de viață care îți creează încordare și nefericire, oprește-te și întreabă-te: Ce am de învățat din situația aceasta? Ce bucată din mine este reflectată acum? Care e mesajul din spate?

Dă-ți timp să vezi despre ce e vorba, acceptă bucata care nu îți place – folosește tehnica afirmațiilor și spune afirmația pentru cel puțin 30 de zile – pentru că doar așa poți elibera energia care a stat blocată pentru a ascunde acea parte din tine. Exemplu de afirmație: Chiar dacă sunt bârfitor, mă iert și mă accept așa cum sunt.

Forța Umbrei vine din împotrivire, iar singura armă pentru a o dizolva este acceptarea.

Să ai spor la identificat oglindiri! Nu îți fie frică: cu cât te antrenezi să interpretezi mai bine ceea ce se derulează în fața ta, cu cât te axezi mai mult pe identificarea bucăților din tine reflectate de și în ceea ce te înconjoară, cu cât alegi conștient să lucrezi cu ceea ce nu îți place, cu atât mai puternic devii.

Cu drag,

Raluca.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s