Stresul: ce este și cum îți afectează viața

Sunt încordat și gata de atac, inima îmi bate de simt că o să-mi sfâșie pieptul, sunt împrăștiat în o mie de direcții, transpir sau fiori reci pun stăpânire pe mine, respir atât de repede și violent și totuși aerul îmi e insuficient… și cu fiecare gură de aer parcă mai multe gânduri vin și parcă tot mai împrăștiat sunt.

…. am atâta nevoie de control și totuși nu reușesc să controlez nimic, eu trebuie să fac, să fac din ce în ce mai mult, totul depinde de asta. Cum mă văd eu și cum mă văd ceilalți… ambele depind de nevoia asta nebună de a face și controla totul pe care tot eu le-am inspirat-o celorlalți… nu mai pot să îi susțin pe toți… aș vrea să vadă că nu sunt atât de puternic… dar nu știu cum să schimb asta.

… țip din orice… nici măcar nu îmi dau seama de asta și nici măcar nu îmi dau seama că îl rănesc pe celălalt.

Am hipertensiune, nu am niciodată timp suficient, sunt extrem de competitiv, sunt perfecționist, îi judec pe toți și mai ales pe mine…. 

Te recunoști? Acestea sunt doar câteva descrieri ale unor persoane care se confruntă cu stresul de lungă durată. De atât de mult timp se confruntă cu el încât, dacă le-ai spune relaxează-te, ți-ar spune că habar nu au cum să facă ceea ce le ceri (s-ar putea chiar să îi enerveze sugestia).

Stresul este o caracteristică a vremurilor pe care le trăim. Trăim într-un mod alert, cu mintea orientată spre proiectul următor, uităm să respirăm, trăim sub imperiul lui trebuie să fac mai mult, și mai mult, și al lui nu am niciodată suficient timp.

Ce este stresul?

Stresul este un răspuns de supraviețuire, este o „reacție firească a organismului care survine ori de câte ori trebuie să facem un efort pentru a ne adapta unei situații” (Lelord, Francois, Andre, Christophe, Cum să ne comportăm cu personalitățile dificile, pg. 156).

Într-un eveniment stresant, organismul se mobilizează să furnizeze un răspuns prin activarea a trei dintre sistemele sale: nervos, endocrin, imunitar. Mai exact, atunci când ne întâlnim cu un factor de stres, acea parte a corpului – ochi, nas, urechi, mușchi etc. – care a observat prima prezența acelui factor transmite un mesaj creierului prin intermediul nervilor. După ce mesajul este decodificat, iar creierul stabilește că percepe factorul extern ca fiind unul stresant, este mobilizat sistemul endocrin pentru a elibera hormonii care ajută corpul în emiterea răspunsului la factorul stresant. Eliberarea hormonilor în situațiile de urgență diminuează sistemul imunitar, pentru că declanșează un răspuns chimic, iar corpul este inundat cu cortizol, ceea ce duce la un proces inflamator (specific și în cazurile de cancer).

Atunci când ne confruntăm cu stresul, suntem fiziologic și psihologic în stare de alertă. Această reacție la stres vine cu un preț energetic. După expunerea la stres este foarte probabil să simțim nevoia de a ne izola pentru a ne reface. Dar, dacă starea de stres de prelungește sau se repetă, ne confruntăm cu oboseală cronică, pentru că trăim într-un dezechilibru permanent, și devenim foarte receptivi la boli.

Ce trebuie să reținem este că perspectiva personală este cea care determină reacția la stres.

Spre exemplu, modul în care percep eu furtuna, cu vântul său turbat este foarte probabil diferit de percepția ta. Dacă pe mine mă face să mă încordez și să spun vreo trei rugăciuni, reacția ta ar putea fi una relaxată „uite vine furtuna, mai curăță atmosfera de praf, furtuna e un fenomen natural”. Eu, experiențele anterioare, informațiile pe care le-am integrat de-a lungul vieții asupra unui subiect sunt factori care determină modul de raportare (definesc factorul extern ca fiind unul stresant sau nu) și reacția la un factor extern. Eu decid dacă lucrul X mă stresează sau nu.

Boli cauzate sau amplificate de expunerea la stres pe termen lung

Într-o situație stresantă, epinefrina (adrenalina), care este eliberată în organism, produce o serie de schimbări fiziologice:

– Inima bate mai tare și împinge sângele către mușchi, inimă și alte organe vitale,

– pulsul și tensiunea cresc,

– respirația devine superficială și rapidă,

– plămânul încearcă să capteze cât mai mult oxigen, surplusul de oxigen ajunge în creier și crește starea de alertă.

– Simțurile se ascut.

 

Noi am fost echipați să facem față acestor provocări, dar atunci când încordarea se prelungește pe termen lung, când rămânem în această stare continuă de încordare, încep să apară problemele.

În stresul pe termen lung, sistemele corpului rămân „blocate” în acest mecanism de răspuns, corpul e încordat, inundat cu hormoni, respirația este superficială, individul este paralizat de frică. Și ce e mai pervers, este faptul că trăim atât de mult în stres încât nici măcar nu mai suntem conștienți de asta, ajungem să credem că așa trebuie, așa e normal – ei bine poate așa crezi, dar cu siguranță nu e NATURAL. Stresul este o luptă în care mobilizezi toate resursele pentru a supraviețuii. În stresul pe termen lung corpul este privat de odihnă, domolire și atunci începem să ne îmbolnăvim (și ne întrebăm de unde sau cum de).

Stresul afectează, așadar, întregul nostru organism. Mai jos, îți propun să trecem în revistă efectele expunerii la stres asupra diferitelor sisteme ale corpului.

  • La nivelul sistemului nervos: anxietate (Anxietatea este o îngrijorare față de anumite evenimente sau activități, îngrijorarea fiind asociată cu simptome somatice sau cu alte simptome specifice anxietății: neliniște, oboseală, iritabilitate, tensiune musculară, probleme de concentrare, tulburări ale somnului. Dacă stresul este un răspuns la o amenințare, anxietatea este o reacție la stres.), depresie, insomnie, tulburări de memorie, tulburări alimentare (bulimie/anorexie).
  • La nivelul sistemului cardiovascular: hipertensiune (Deși nu stresul cauzează hipertensiunea, el o întreține și are un impact asupra evoluției sale), aritmii, risc de atac de cord. Stresul cronic contribuie la problemele pe termen lung ale inimii și vaselor de sânge.
  • La nivelul sistemului imunitar: inflamație, risc sporit de infecții bacteriene și virale, risc sporit cancer de colon, risc sporit de boli autoimune: artrita reumatoidă, psoriazis, tiroidita autoimună etc.
  • La nivelul sistemului digestiv: indigestie, colită ulcerativă, reflux gastric, arsuri, constipație, diaree, ulcere și dureri puternice de stomac în absența ulcerelor etc.
  • La nivelul sistemului endocrin: insuficiența/epuizarea suprarenalelor, rezistență la insulină, hipotiroidism etc
  • La nivelul sistemului respirator: sindromul de hiperventilație cronică, sinuzită, astm bronșic
  • La nivelul scheletului și musculaturii: slăbiciune musculară, fragilitate osoasă, mușchi tensionați (în special în zona gâtului) etc.
  • La nivelul creierului: stresul cronic este factor de risc în caz de AVC.
  • Alte manifestări: oboseală, gingivita/boala periodontală, pierderea părului, scăderea dorinței sexuale, ticuri, urticarie etc.
  • Studiile demonstrează că persoanele stresate au tendința de a se îngrășa în zona abdomenului.

 

Dacă stresul este ceva ce întâlnim zi de zi, totuși putem să fim stresați și sănătoși?

Răspunsul este da!

Un studiu realizat de Kobasa et al. (1979) arată că pentru a rămâne sănătos, un individ, care trăiește situații stresante, trebuie să fie:

– în contact cu sine

– deschis

– orientat către realizarea obiectivelor

– mai puțin nihilist

 

Tehnici pentru diminuarea stresului

Pentru a ne dezvolta mecanisme care să ne ajute să facem față stresului, secretul e întoarcerea la noi. Elementul cheie este să începi să stai în tine, să analizezi zi de zi factorii care ți-au produs disconfort. Apoi, după ce ai identificat factorii, vezi cum te afectează (produc îmbolnăvire?). Îți propun mai jos o serie de tehnici care să te ajute în gestionarea stresului. Cea mai importante dintre toate mi se pare respirația abdominală. Este la îndemână, poți să o practici oricând și oriunde, nu necesită nimic suplimentar… doar disciplină.

  1. Respirația abdominală – poți sta în picioare, pe scaun sau întins. Tot ce trebuie să faci este treci de la respirația toracică la cea în care duci aerul în abdomen, antrenând diafragma. Plasează o mână pe abdomen și una pe torace. Mâna de pe abdomen trebuie să se miște pe inspirație și pe expirație.
  2. Exercițiile de relaxare: meditația sau imageria ghidată, incluse în ritualurile zilnice, previn degradarea sistemelor corpului.
  3. Gândirea pozitivă – Percepția este cea care afectează răspunsul la stres. Studiile arată că cei care cred că fac lucrurile bine, chiar fac asta mai bine decât cei cu aceleași condiții fizice, dar care nu sunt la fel de pozitivi. Cercetătorii sugerează că anxietatea și emoțiile negative, de tipul ostilității, influențează funcționarea sistemului imunitar.
  4. Susținerea apropiaților – potrivit cercetătorilor, persoanele cu un grup amplu de sprijin social au o sănătate mai bună și sunt mai rezistenți la infecții și boli. Așa că ai putea în programul tău ocupat să faci loc unei întâlniri cu un prieten.
  5. Exercițiile cardiovasculare.

 

Cu drag,

Raluca.

Reclame

Publicat de

ralucarauta

Eu sunt Raluca şi sunt trainer de dezvoltare personală, practician EFT (Tehnici de Eliberare Emoțională) și Theta healer. De-a lungul vieţii, parcursul meu profesional a fost un şir de încercări, cu salturi din domeniul bancar către presă şi mediul nonguvernamental. În toate m-am regăsit câte puţin, ca apoi să mă pierd definitiv. De ce? Aveam să înţeleg mai târziu când am descoperit că ceea ce căutam eu cu ardoare era vocaţia, nu un job care să îmi asigure liniştea financiară. Dar vocaţia mi-am descoperit-o în timp ce mă căutam şi mă descopeream pe mine. Şi aş fi putut chiar să nu îmi dau seama că vocaţia mea e de a sprijini oamenii, dacă nu aş fi avut în preajma mea persoane care să îmi deschidă ochii, care să mă tragă de urechi şi să mă întrebe dacă văd că fac deja ceea ce trebuie să fac:)). Momentul zero pentru trezirea mea a fost naşterea fiicei mele. Atunci îmi stăruia în minte doar întrearea Cine sunt eu? Cine mai sunt eu? Abia devenisem mamă, rol la care visasem de când mă ştiam şi care s-a materializat destul de greu (deşi toate funcţionau în parametri normali), şi cu toate astea eram nemulţumită, nefericită, descurajată, pierdută - şi nu, nu e vorba despre vreo drepresie post-partum. Întâmplarea a făcut ca, în perioada aceea, prietena mea cea mai bună să organizeze seri de meditaţie şi diverse workshop-uri şi m-a chemat la unul dintre evenimente. Au trecut 5 ani de atunci (ani de muncă neîntreruptă, de dezintegrare şi de reconstrucţie pe baze autentice) şi totuşi acele prime meditaţii de împăcare cu copilul interior şi de aflare a arhetipului feminin încă îmi stăruie în minte. Atâtea răni au scos la suprafaţă şi atâta înţelegere au adus încât stau la baza procesului meu de regăsire. Astfel, am început să lucrez cu mine, să-mi descopăr rănile şi straturile de ego pe care le adăugasem de-a lungul acestei vieţi, să îmi amintesc de mine, să fac terapie, să descopăr şi să vindec depresia în care mă scăldasem ani de zile, să îmi găsesc vocaţia, să mă bucur pentru tot ceea ce mi se întâmplă, să accept tot ceea ce se întâmplă. Consilierea de dezvoltare personală Ni se spune că viaţa e grea, complicată şi că şansele de reuşită ţin mai degrabă de puterea financiară decât de forţa noastră interioară, suntem educaţi să credem că puterea noastră echivalează cu câți bani facem, cu percepţia celorlalţi asupra noastră, cu evaluările lor asupra noastră… deşi evaluările lor sunt doar concluziile lor din perspectiva propriei experienţe şi a criteriilor pe care ei le au pentru propria persoană. Şi aşa ajungem să fim nişte adulţi nefericiţi, timoraţi, anxioşi, dependenţi de ceilalţi, focusaţi pe exterior, cocoşaţi, cu respiraţie superficială. Splitaţi între ură şi milă, puşi la zid de judecătorul din interiorul nostru, ne îndepărtăm cu o viteză uluitoare de valorile autentice IUBIRE şi COMPASIUNE, care prea rar ne influenţează relaţia cu propria persoană şi cu ceilalţi. Dar dacă ar exista ceva care schimbe tot acest tablou? Dacă am putea avea o altă abordare a vieţii? Pentru mine, consilierea de dezvoltare personală asta a făcut, ea a fost răspunsul pe care îl căutam. Consilierea de dezvoltare personală se adresează persoanelor sănătoase psihic, care sunt în căutarea unor răspunsuri, a unei noi perspective. Este o terapie de sprijin pe drumul căutării autenticului, a esenţei din fiecare persoană, iar esenţa noastră înseamnă IUBIRE şi COMPASIUNE. Dacă rezonezi cu ceea ce scriu, dacă te afli şi tu într-un proces de reîntoarcere în tine, către esenţa ta, si ai nevoie de un partener pe acest drum pe alocuri foarte dificil, te invit să îmi scrii pentru a stabili o şedinţă de consiliere. Pentru a stabili detaliile întâlnirii, poţi folosi formularul de la rubrica contact. Cursuri şi acreditări: Fixins, Replace, Repair and Maintain Relationships, Iyanla Vanzant, 2018 Stress Management - Techniques for coping with stress, Capernaum Ltd, 2018 Practician EFT Nivel 1&2, Karl Dawson EFTMaster & EFT Matrix Reimprinting Academy, 2018 Stress Management, Capernaum Ltd, 2018 Empowered Empath, Luna & Sol Pty Ltd, 2018 Theta Healing Advanced DNA, ThetaHealing Institute of Knowledge, 2017 Business communication, Academia Britanică de afaceri şi comunicare, 2016 Personal development and growth, Academia Britanică de afaceri şi comunicare, 2016 Theta Healing Basic DNA, ThetaHealing Institute of knowledge, 2015 Consilier pentru dezvoltarea personală, S.C. Allure Line S.R.L., cod COR 242324, 2015 Consilier vocaţional, Top Quality Management, cod COR 242315, 2014 Workshop-uri, seminarii, webinar: Magia de a fi femeie, organizat de www.femeiatrezita.com, februarie 2018 Mindfulness - Stresul: Prieten sau Dușman?, organizat de Life University, martie 2018

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s